Oglindă
Mi-ești, înainte de orice, discret, oglindă,
chiar perspectiva-n care, fidel, redobândesc
un chip pe care lumina nu cade, suferindă
- eu însumi sunt lumină: știu să zâmbesc!
Mi-ești, mai presus de toate, darul
pe care-mi îl aleg din universul conștient
mai proaspăt, mai firesc decât - subtil - amarul
ce-l percepeam -nainte și-napoi; trăiesc prezent.
