Întreagă
Te știu și numai după pași:
paradoxal, oricare drum străbați,
cât de departe, e înspre mine.
E ca și cum,
deși schimbi o direcția pe alta,
tot orizontul mă conține,
cu sunete cu tot, cu simțuri, cu percepții – toate.
Nici că te văd!...
Sunt prea departe.
Ești departe.
Știu doar să-ți fiu..., că-mi ești.
Întreagă,
chiar noțiunea de distanță n-are atâta gol
să-ncapă-n ea cât mi-ești de dragă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu