marți, 5 mai 2015
Iubire
Eu cred că-naltul e senin din rațiune;
e dreptul de-a alege – nu e moștenit ori hărăzit;
e probabilitatea cea mai favorabilă ca opțiune
de a privi, de a trăi, de a simți și-a fi simțit.
Eu cred că-ntunecarea pe care-o definim ca... nori
e netrezire încă; e-atunci când rațiunea rătăcește,
când gândurile hălăduie neancorate de fiori;
e pur și simplu alegerea a ce nu ne priește...
Eu cred că florile de măr au rațiune și simțire;
și mugur, și corolă, și fruct - pictate sau gustate.
Și cred că evoluția e, în esența ei, iubire;
- necondiționarea, ca opțiune între toate.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu