Fără umbră
Aș curta ziua deplină
în chiar miezul ei rotund
cu un gând deloc profund,
fără umbră în lumină.
Și-aș mai vrea să lepăd seara
ca pe-o trenă de cuvinte
într-o beznă fără minte
căreia să-i iau povara...
Și mi-aș face nopțile
drum croit în praf de stele
luminat iubirii mele,
sărutat cu tălpile...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu