miercuri, 6 august 2014






















Reflecție

Îi zâmbește întreg chipul
reflectat în ochii ei...;
știe: lumea nu-i mai este
adevăr... stors din idei.

Ea-și culege, tandră, darul
de alint și bunătate
care-i împlinește dorul
de real... cu voluptate.

Se-mpletește-n ei iubirea
în modele ne-ngrădite
- broderie din dorințe
până ieri tăgăduite.

Știu prea bine: frumusețea
ce le luminează fața
se citește. Se trăiește;
... binecuvântează viața.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu