Crez
Stimată doamnă, mă înclin
față cu-a ta dezinvoltură;
-mi zâmbești șăgalnic, dar în plin:
te oglindești în propria-mi natură!
Sorbi vorbele-mi punctate cu accent
ce-ți răscolește prin emoții crezul;
eu uit de formalism..., devin prezent
și consistență prezenței tale: miezul.
Știm: n-are a face cu dogoarea!
Doar frunțile, cu-alint înseninate,
veghează însoțirii noastre înălțarea
în cea mai pură formă: libertate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu