duminică, 6 iulie 2014





















Joc

Stiu ce nu ti-am scris ieri.
Și alaltăieri, și în toate zilele:
nu ți-am scris primăveri
- că deja-ți înverzesc privirile;
nu ți-am scris descântece
- ne atrag, singure, iubirile;
nu ți-am scris mângâieri
- fiorul deja ne răscolește firile;
nu ți-am scris timpul în doi
- nisipul își strecoară trecutului firele...

Cuvintelor nouă prezise
le rotunjim tandre vocale.
Le iubim: realități cu alură de vise 
- distanța ni le impune ca ireale...
Ne atrage jocul – toate-s permise
în albul hârtiei, în eterul din cale...
Îmbrățișări, săruturi alminteri nezise,
ne-atrag - nesorbite pocale!
Simțurile, însă, nu pot fi prescrise.
Nici cuvintele mele, privirile tale...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu