Călin - oleacă iubire, oleacă venin!...

Răsunând

Vârtej de fulgi cobor în serpentine
- simt suflul, între brazi, din pieptu-ți
răsunând spre mine...
Domol, m-aștern sub tălpile iubite
s-alunecăm în noi:
tu – o zvârlugă numai zâmbet;
eu – bucurie, cu care te adulmec...
Nu coborâm, deși odihna ne așteaptă.
Urcăm;
deja am mai urcat o treaptă.
Deasupra nu e negură.
Nu bate vânt.
E adiere și senin.
Căldură.
Plin.