Dansăm
Astăzi dansăm, draga mea
- cuplu elegant, mișcare fluidă.
Părem lipiți, fiindcă atracția noastră
provocă până și muzicii farmec,
însă doar ne atingem ici-colea, senzual...
Contururile noastre au pierit cu totul în îmbrățișare;
se întrepătrund - nu mai au formă plină, continuă.
Uite! Sănul tău stâng a zvâcnit ca un diez
când brațul meu, coborând o octavă
să-ți învăluie talia, doar l-a atins!...
Șoldul ți-e arcuit și zbârnăie - portativ
pe care degetele-mi cântă, fiecare,
într-o altă tonalitate, simfonia ta de fiori...
Dansăm printre cuvinte, draga mea.
Am repetat acest ritm amețitor al vorbelor,
fiecare, câte o tinerețe întreagă;
ne-am răsfoit cărțile preferate,
iar acum edităm propriul amor
între aceleași coperți...
Dansăm, draga mea,
și fiecare pas al nostru are altă culoare:
înainte-roșu, la dreapta-violet,
răsucire-verde, ridicare pe vârfuri: albastru intens...
Ne ținem de mână și, împreună,
amestecăm mișcarea într-un vertij al nuanțelor
care ne personalizează din creștet și până în vârfurile degetelor...
Chiar și aerul pare încremenit în jurul nostru
pentru că oxigenul dinăuntrul acestei iubiri erupe,
prea-de-ajuns, fremătând frunze și iarbă,
repezind torente, călăuzind valuri pe mare...
Nu ne oprim, draga mea.
Dansăm această călătorie până la capăt,
pentru că a opri muzica e doar o convenție,
pașii ni-i putem conduce cu infinite nuanțe,
iar limanul nu-l atinge măcar o viață întreagă!...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu