Călin - oleacă iubire, oleacă venin!...

În tihnă

E luni;
e prima luni din săptămâna fără timp,
în care minutul ticăie din tine,
în mine răsucind cu limbă albă
puritatea acestui anotimp
ce întrupează verdele ce vine!...
Iar rugăciunea-mi este salbă ce-ți așez
pe umeri, în acest duios răstimp,
și îi dezmierd înfiorat în sine
c-adăpostesc sărutul ce-ți visez...
Tu dormi;
pe gene-ți tremură lumina
cu care m-ai primit și-n visul tău.
Eu îți veghez tandru odihna
de luni; de toată săptămâna.
O fac; voi face-o mâine și mereu,
cu-ntreg firescul ce-mi aduce tihna,
... o  mângâiere îți animă mâna
și-o petrece cu drag în jurul meu!...