Înmiit
Îmi trec valuri de cuvinte
ondulând ușor spre zarea
ce-mi așterne dinainte -
luminată-n ochi – cărarea
dinspre tine. De la sine
orizontul se desface
căutând un țărm prin mine,
din talazuri să-l provoace...
Urci... adâncurile-n creste
scrise cu dantelărie
și-mi ești farmec în poveste,
- delicată ironie
înmiită de căldură.
Ești privirea către mare,
perspectiva ta matură
despre-aproape...-n depărtare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu